Știința psihologiei ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează mintea noastră și cum influențele inconștiente ne influențează gândurile, deciziile, emoțiile, percepțiile, comportamentele și acțiunile, fie conștient, subconștient sau inconștient. Cu cât cunoaștem mai multe despre diferitele paradoxuri complexe și năucitoare, cu atât mai bine vom fi capabili să ne controlăm mintea și să ne ajutăm dezvoltarea personală.
Așadar, iată 7 fenomene psihologice de care poate nu ai auzit niciodată, dar care totuși au un impact mare asupra vieții tale
1. Efectul de audiență
Efectul de audiență este o formă de integrare socială care implică tendința psihologică a unui individ de a performa mai bine sau mai rău atunci când lucrează în fața altor persoane (publicul) decât atunci când lucrează singur. Cu toate acestea, această tendință poate fi observată chiar și atunci când alți oameni sunt pur și simplu prezenți în mediu, în loc să lucreze doar cu ei. Un studiu din 2016 explică: „Efectul de audiență apare atunci când comportamentul unui participant se schimbă, deoarece crede că o altă persoană îl urmărește”.
Acest lucru arată că avem tendința de a îndeplini sarcini simple mai precis și mai eficient atunci când ne aflăm în fața unui public decât atunci când suntem singuri. Pe de altă parte, atunci când îndeplinim o sarcină complexă în prezența unui public, ne putem descurca mai rău și mai ineficient decât singuri. Acest fenomen este identificat ca inhibiție socială. Potrivit Asociației Americane de Psihologie (APA), prezența trecătorilor poate influența puternic comportamentul, nu numai la oameni, ci și la diferite animale precum primate, păsări, pești etc.
2. Blestemul cunoașterii
Acesta este unul dintre cele mai frecvente efecte psihologice pe care le experimentăm cei mai mulți dintre noi, în special în mediile educaționale și profesionale. Potrivit unui studiu din 2020, este un fenomen psihologic în care „un expert se străduiește să recreeze starea de spirit a unui începător”. Această părtinire cognitivă apare atunci când presupunem că cineva are suficiente cunoștințe despre un subiect pentru a înțelege atunci când comunicăm cu el. Cunoscută și sub numele de blestemul expertizei, este o presupunere subconștientă care face dificilă evaluarea corectă a comportamentului altora.
Această părtinire mentală dezvăluie incapacitatea noastră de a „învăța” sau de a dezvăța ceea ce știm deja. Acest lucru este adesea experimentat de profesori, formatori și alți experți în timp ce se luptă să explice un subiect cuiva care nu are același nivel de cunoștințe. Blestemul cunoștințelor poate afecta comunicarea, empatia, creativitatea, productivitatea și dezvoltarea personală a unei persoane. „Cunoașterea poate fi un blestem: odată ce am dobândit o anumită cunoaștere, aceasta tinde să denatureze sau să contamineze capacitatea noastră de a raționa dintr-o perspectivă mai puțin informată”, explică cercetătorii.
3. Efectul numărului zilei de naștere
Preferați numărul propriei date de naștere față de alte cifre? Dacă da, te confrunți cu o prejudecată cognitivă cunoscută sub numele de efectul numărului zilei de naștere. Este o tendință mentală subconștientă care ne face să preferăm întotdeauna numerele din datele noastre de naștere față de orice alt număr. Studiat inițial de psihologii japonezi Shinobu Kitayama și Mayumi Karasawa în 1997, este unul dintre fenomenele psihologice observate la oameni din întreaga lume. Totuși, această tendință poate fi influențată de personalitate, sex și vârstă.
Deoarece zilele noastre de naștere sunt legate fundamental de sentimentul nostru de sine, avem tendința de a favoriza numerele de zile de naștere. Cu toate acestea, persoanele cu stima de sine scăzută, lipsa iubirii de sine sau disprețuirea de sine nu pot experimenta efectul numărului zilei de naștere. Legat de acest fenomen este o altă prejudecată asemănătoare numită efectul nume-litera, în care o persoană preferă literele din numele său, în special inițialele, și consideră că astfel de litere sau șiruri de litere aduc noroc. Astfel de tendințe mentale pot influența adesea deciziile pe care le luăm în viața reală.
4. Efectul Google
Cunoscută și sub denumirea de amnezie digitală, este o tendință mentală de a nu aminti sau uita fapte care sunt ușor de găsit folosind motoarele de căutare online precum Google sau Bing. Deoarece informațiile sunt ușor disponibile, preferăm să nu le stocăm în memoria noastră. Acest efect a fost raportat pentru prima dată într-un studiu din 2011 în care cercetătorii au explicat că „Internetul a devenit o formă primară de memorie externă sau transactivă, în care informațiile sunt stocate colectiv în afara noastră”. Studiul a constatat că atunci când rezolvăm probleme dificile, suntem „pregătiți” să o „Google” și, dacă știm că putem accesa cu ușurință informațiile în viitor, este mai puțin probabil să ne amintim informațiile în sine și, în schimb,
Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că capacitatea noastră de a învăța și de a reține informații offline este afectată. Efectul Google este mai mult despre ce tip de informații și în ce detaliu le considerăm suficient de importante pentru a le aminti.
5. Efectul Tamagotchi
Acesta este un fenomen psihologic foarte comun de care probabil nu ai auzit, dar cu siguranță ai experimentat. O persoană care experimentează această tendință psihologică tinde să dezvolte un atașament emoțional față de o mașină, dispozitiv, robot sau alt obiect digital. Acest fenomen își ia numele de la jocul japonez Tamagotchi, un animal de companie virtual lansat în 1996. „Tamagotchi, un ou de mână cu un ecran digital care trebuia hrănit și îngrijit, poate fi considerat precursorul mișcării animalelor artificiale din 1996”, explică un studiu din 2015.
Oricine poate experimenta acest efect, deoarece oamenii sunt conectați să formeze un atașament față de orice se poate raporta. Animalele de companie virtuale Tamagotchi folosesc inteligența artificială (AI) care oglindește personalitatea, comportamentul și emoțiile umane. Prin urmare, acest fenomen psihologic este mai probabil să fie observat la persoanele care sunt introvertite, timide sau au dificultăți în a comunica deschis.
6. Efectul Zeigarnik
Aveți tendința să vă amintiți detaliile unei sarcini care a fost lăsată neterminată din cauza unei întreruperi? Potrivit psihologiei, suntem mai înclinați să ne amintim mai ușor o activitate parțial finalizată care a fost întreruptă. Potrivit efectului, numit după psihologul lituano-sovietic Bluma Zeigarnik, întreruperea sarcinii îmbunătățește mai degrabă decât reduce memoria noastră ulterioară. Acesta este unul dintre efectele psihologice asociate cu memoria noastră. Acest lucru ne permite să ne amintim sarcinile întrerupte sau neterminate mai bine decât cele finalizate cu succes.
Acest fenomen este adesea văzut în telenovele sau benzile desenate seriale, unde un cliffhanger este folosit pentru a face publicul să aștepte cu nerăbdare următorul episod sau numărul următor. Cu toate acestea, efectul Zeigarnik este diferit de efectul Ovsiankina, care se referă la tendința noastră de a relua o sarcină cât mai curând posibil după o întrerupere.
7. Fenomenul Baader-Meinhof
Cunoscut și ca iluzie de frecvență, acesta este un tip de prejudecată de disponibilitate în care supraestimăm probabilitatea anumitor evenimente. Prin urmare, se pare că observăm ceva mai des după ce aflăm o nouă informație, ceea ce te face să crezi că situația se întâmplă cu mare frecvență.
Un studiu din 2019 explică fenomenul Baader-Meinhof ca o prejudecată cognitivă (o abatere sistematică a gândirii) care apare „atunci când o persoană are o nouă experiență sau învață ceva nou și brusc începe să întâlnească asta mai des, chiar dacă a fost acolo înaintea lui. tot timpul.” Se crede că fenomenul implică două procese distincte:
a. Prejudecățile atenției selective: Observarea informațiilor sau lucrurilor care sunt importante pentru noi, ignorând restul.
b. Prejudecăți de confirmare: Căutăm informații care ne susțin convingerile și percepțiile, evitând în același timp dovezile existente care ar putea contrazice convingerile noastre.