Când ajungem la obiceiul de a ne îngrijora, provocăm un stres psihic și fizic extraordinar. Îngrijorarea se referă la modele de gânduri anxioase, intruzive, care pot duce la temeri debilitante legate de viață. Mintea tinde să-și imagineze sau să anticipeze evenimente pentru că tânjește la certitudine într-o lume precară, imprevizibilă și stresantă. Din timpuri imemoriale, oamenii s-au îngrijorat de amenințările percepute și reale, iar acest răspuns înnăscut de frică ne-a ajutat să supraviețuim.
Dar în vremurile moderne, nu ne mai chinuim să fim urmăriți de lei sau să fim atacați de un trib din apropiere. În schimb, anxietățile noastre s-au transformat în amenințări mentale, cum ar fi plata la timp a facturilor și realizarea unui echilibru între viața profesională și viața privată.
Lumea nu a fost niciodată mai sigură din punct de vedere fizic, dar, din păcate, creierul nostru antic nu poate face întotdeauna diferența între pericolele tangibile și cele imaginare. Prin urmare, gândurile negative ne pot tulbura liniștea și ne pot distorsiona percepția asupra realității. Cu alte cuvinte, creăm multe probleme care nu există din cauza fricii de necunoscut.
Desigur, este inevitabil să trăiești stres și durere în viață, cum ar fi evenimente importante precum divorțul sau moartea unei persoane dragi. A trăi angoasa acută și a suferi de o situație neașteptată este normal, mai ales atunci când implică familia.
Dar când anxietatea devine cronică, este mult mai insidioasă și mai greu de detectat. Dacă aveți un răspuns crescut de frică, este posibil să nu observați până când nu provoacă probleme semnificative de sănătate mintală sau fizică. Cercetările arată că anxietatea și îngrijorarea perpetuă pot duce la boli de inimă, cancer, diabet, astm, depresie, tulburări gastro-intestinale și numeroase alte afecțiuni.
Cu toate acestea, înțelegerea științei din spatele îngrijorării poate ajuta la atenuarea stresului și la îmbunătățirea bunăstării generale.
Știința îngrijorării și a stresului
Îngrijorarea cronică activează răspunsul la stres, rezultând niveluri crescute de cortizol. Acest hormon de stres pregătește corpul și mintea pentru o situație care poate pune viața în pericol. Acesta concentrează fluxul de sânge în creier pentru a vă ajuta să faceți față și să depășiți o provocare intensă. În anumite circumstanțe, cum ar fi susținerea unui discurs sau interviul pentru un loc de muncă, cortizolul este benefic deoarece crește nivelul de energie.
Pe termen lung, însă, adrenalina și alți hormoni copleșesc corpul și mintea, provocând epuizare și oboseală suprarenală. Anxietatea activează, de asemenea, amigdala, o zonă în formă de migdale din sistemul limbic al creierului, care ajută la reglarea și procesarea emoțiilor. Această parte veche a creierului nostru devine hiperactivă atunci când este expusă fricii și tensiunii persistente, depășind partea rațională a creierului.
Studiile arată că copiii anxioși au o amigdală mai mare decât colegii lor relaxați, ceea ce duce la o durată redusă de atenție și dereglare emoțională. Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, o amigdală mărită la adulții cu tulburare de anxietate generalizată (TAG).
Legătura dintre îngrijorarea și sănătatea fizică
Îngrijorarea face ravagii în întregul sistem minte-corp și poate provoca probleme de sănătate fizică. De exemplu, studiile au legat stresul cronic de bolile de inimă, problemele digestive și un sistem imunitar slăbit. Anxietatea pune o presiune imensă asupra sistemului cardiovascular, deoarece crește ritmul cardiac și tensiunea arterială. Dacă este lăsată necontrolată, ar putea duce la un atac de cord, un accident vascular cerebral și un risc crescut de cheaguri de sânge.
Cercetările arată, de asemenea, o legătură între stres și problemele digestive, deoarece anxietatea afectează apetitul și provoacă disbioza intestinală. Deoarece intestinul comunică cu creierul prin nervul vag, îngrijorarea poate perturba această conexiune delicată. Nivelurile crescute de cortizol afectează, de asemenea, capacitatea corpului de a absorbi nutrienții din cauza inflamației și a dezechilibrelor acidului din stomac.
În cele din urmă, anxietatea și frica suprimă sistemul imunitar prin reducerea numărului de limfocite, sau celule albe din sânge, care ajută la combaterea bolilor și infecțiilor. Imunitatea slăbită vă face susceptibil la răceli obișnuite, gripă și alte viruși. În cazuri extreme, stresul poate duce la boli autoimune, cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă, fibromialgia și psoriazisul.
Legătura dintre îngrijorarea și sănătatea mintală
În timp, îngrijorarea cronică poate declanșa tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia sau tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Când aveți gânduri intruzive și repetitive , acestea pot deveni rapid debilitante fără tratament sau tehnici de gestionare a stresului. Majoritatea oamenilor se confruntă cu stresul la un moment dat, dar acesta devine o problemă atunci când începe să-ți controleze viața.
De exemplu, persoanele cu anxietate pot fi în imposibilitatea de a îndeplini sarcinile și treburile zilnice din cauza grijilor excesive. Stresul poate duce, de asemenea, la depresie dacă o persoană se simte copleșită sau fără speranță în ceea ce privește situația în care se află. Ciclul de ruminare și gânduri negative poate afecta mintea, făcând imposibil să vezi o cale înainte.
Pe scurt, îngrijorarea și frica pe termen lung pot provoca modificări structurale ale creierului care perturbă neurotransmițători precum serotonina și dopamina. Nenumărate studii au legat dezechilibrele chimice cu tulburările de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.
Strategii pentru gestionarea îngrijorărilor și situațiilor stresante
Inițial, poate părea o luptă dificilă, dar poți învinge anxietatea prin practicarea atenției și a meditației. Cercetările arată că mindfulnessul vă poate ajuta să gestionați îngrijorarea prin reducerea stresului și creșterea conștientizării de sine. Pe măsură ce mintea ta devine mai calmă, înveți să stai cu gânduri sau sentimente dureroase fără a le judeca sau suprima. Devenind mai conștient și mai atent de lumea voastră interioară, puteți atenua tensiunea din creier.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) poate ajuta, de asemenea, la combaterea anxietății prin remodelarea tiparelor de gândire negativă încăpățânată. Rupând cercurile vicioase ale ruminației și îngrijorării, puteți obține o nouă perspectivă asupra situațiilor stresante și puteți învăța să le depășiți.
CBT se concentrează, de asemenea, pe terapia de expunere pentru a vă crește rezistența și pentru a ajuta la eliminarea comportamentelor sau credințelor nedorite. Funcționează în mod similar cu meditația, deoarece te învață să privești situațiile stresante așa cum sunt, mai degrabă decât cu distorsiuni cognitive sau preconcepții.
Gânduri finale asupra impactului îngrijorării și stresului asupra sănătății fizice și mintale
Îngrijorarea poate părea inofensivă, dar poate afecta sănătatea mentală și fizică. Numeroase studii au descoperit legături între stres și anxietate, depresie, boli de inimă, cancer, diabet, obezitate și multe alte afecțiuni. Frica crește nivelul de cortizol și crește inflamația, făcându-vă mai susceptibil la boli și dezechilibre mentale.
Cu toate acestea, puteți utiliza multe strategii bazate pe știință pentru a gestiona îngrijorarea, cum ar fi atenția, meditația, exercițiile de respirație profundă și CBT. Aceste tehnici de management al stresului te vor ajuta să devii mai rezistent la cerințele vieții și la situațiile stresante. Căutarea ajutorului și practicarea acestor metode de coping vă vor oferi o perspectivă mai pozitivă și vă vor întineri sufletul.