Jurnal de cititoare: Arta de a cere de Amanda Palmer



Arta de a cere este un volum autobiografic scris de Amanda Palmer. Subintitulat cum am învățat să nu-mi mai fac griji și să-i las pe ceilalți să mă ajutecartea mi-a atras intenția în urma unor review-uri pozitive pe care le-am citit despre ea.

Cine e Amanda PalmerAi putea să te întrebi și aceeași întrebare mi-am pus-o și eu înainte de a da o șansă cărții ăsteia. Dacă ne luăm strict după ce scrie pe coperta IV, Amanda este star rockpionier al crowfounding-ului și vorbitor la TED. Ah da, și soția lui Neil Gaiman (autor britanic al mai multor romane dedicate nișei young adult, mult mai faimos decât soția sa). Dacă m-aș fi luat doar după aceste date, nu aș fi vrut să citesc cartea. De ce? Pentru că nu mă dau în vânt după autobiografii, în general și nu am nicio dorință să citesc autobiografia unei persoane al cărei nume nu-mi spune nimic.

Subtitlul a fost cel care m-a convins cu adevărat să-i dau o șansă. Dincolo de faima autoarei sau review-uri pozitive am vrut o carte în care să mă regăsesc și a cărei lectură să-mi fie, în egală măsură, folositoare și plăcută. A fost așa? Parțial și am să vă explic în continuare de ce.

 

Pro și contra

 

Ce mi-a plăcut la carte a fost că, dincolo de ceea ce a realizat Amanda Palmer, autobiografia asta nu mi s-a părut a fi doar despre ea. De ce spun asta? Pentru că m-am regăsit în multe dintre situațiile și dilemele pe care ea însăși le-a întâmpinat. Apoi, stilul este atât de plăcut încât ai impresia că asculți povestea unei prietene. M-a amuzat și mi-a oferit o poveste de viață din care am simțit că pot învăța.

Începuturile ”carierei” Amandei Palmer ca statuie vivantă mută care cerea bani trecătorilor, dar și începuturile trupei sale rock și relația de început cu fanii au fost experiențe care m-au cucerit, deși nu sunt nici fană a trupelor rock (în continuare, nu am ascultat nici măcar o singură piesa a trupei pentru că e dincolo de aria mea de interes).

Ce nu mi-a plăcut și motivul pentru care, la un moment dat, am abandonat cartea, a fost că am simțit că bat pasul pe loc. Ok, e vorba despre trupa, concerte, ascensiunea ei în carieră, dar după prima jumătate a cărții mi s-a părut că n-am mai regăsit-o nicăieri pe tânăra dezorientată care voia să obțină un venit într-un mod ceva mai non-conformist, personaj în care mă regăseam și despre care voiam să aflu mai mult.

 

Lipsa chimei dintre mine și această carte

 

Poate că lipsa chimei dintre mine, ca cititoare, și această carte a fost faptul că nu eram interesată propriu-zis de autobiografia starului rock. Am sperat, bazându-mă pe subtitlu, că am să învăț mai multe despre arta de a cere, însă am fost dezamăgită așa că am abandonat lectura.

Asta nu înseamnă că nu e o lectură bună și că nu o recomand. Așa cum spuneam mai sus, cred cu tărie că a fost o lipsă de chimie. Cartea are și review-uri foarte bune de care ar trebui să țineți cont.

 

Găsiți cartea scrisă de Amanda Palmer, dar și alte cărți de beletristică la librăria online Libris. BONUS? Transport gratuit indiferent de valoarea comenzii, dar și un simpatic semn de carte cadou.

P.S: dacă vă interesează să citiți volumul în limba engleză, îl găsiți aici: Art of asking.

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: