Guest post: Beție de Carmen G.



beție
 *
*
*
Eram beată. De fapt, cred că toată relația noastră, am fost într-o stare de beție continuă.
Dar, până la urmă, nu asta contează. Dacă stau bine să mă gândesc, dintre noi doi, tu ai fost cel mai mult inconștient. A trebuit să te îmbăt ca să îmi spui cu adevărat ce simți. Erai beat când mi-ai spus prima dată că mă iubești. Eu te iubeam deja. Așteptam de mult într-adevăr să ajungi să mă  iubești, dar nu am vrut nici o secundă să te simți constrâns să îmi spui asta. Dar nu ai înțeles, nu ? În acea seară, am crezut că am câștigat lupta cu sufletul tău zbuciumat. Proasta am fost eu, nu tu.
*
Auzi? La tine în ce se măsoară iubirea? M-ai ajuta mult daca mi-ai spune cum ai făcut tu să-ți treacă așa-zisa iubire de pe o zi pe alta. A, stai! Mereu uit că tu nu vrei să ajuți pe nimeni, vrei doar să fii ajutat. Restul nu contează, restul e tăcere, la fel ca în teatru. Am descoperit că la tine e tăcere mai tot timpul, însă știu că nu și înăuntrul tău. Îți doresc succes în a reuși să faci liniște în tine.
 *
Degeaba faci ochii mari, știm foarte bine amândoi la ce mă refer. Oricât ai încerca tu să păstrezi aparențele sau să te minți, la un moment dat demonii tăi tot pun stăpânire pe tine. Păcat ca nu ai văzut ca eu eram dispusă să mă subjug demonilor tăi.
 *
Acel „te iubesc” a fost singurul pe care mi l-ai spus. Următoarele au fost scrise frumos și conștiente, adică în stare de sobrietate, la asta mă refer. Nu știu nici acum care a contat mai mult. Nu știu nici acum, dacă am crezut cu adevărat. Știu însă, că mi-au dat putere și speranță că, într-o zi vor deveni adevărate.
 *
Ești altfel când ești beat. Auzi? Măcar tu știi care ești tu cu adevărat? Că eu nici acum nu mi-am dat seama. Era o vreme în care credeam orbește că cel adevărat ești doar sub influență. Acum nu mai știu nici asta. Ar fi bine ca măcar tu să știi.
 *
Poftim? Nu țip! Ți se pare. Da, sunt beată! Și? Asta e o altfel de beție, nu ca cea despre care ți-am vorbit la început. Asta e beția care mă ajută să-ți tolerez prezența; beția care îmi dă curajul să stau în preajma ta; beția care mă face atât de lașă, încât dacă m-ai atinge, aș fi din nou a ta. Nu pot să îmi dau seama care stare de beție îmi face cel mai mult rău. Am învățat totuși ceva de la tine, să mă folosesc de starea mea de inconștiență să spun ce simt. Repet, nu știu dacă să mai cred acum, ca o făceai pe bune, însă eu acum o fac pe bune după cum vezi. Sunt beată și vreau să îți întorc favorul, cred că am rămas restantă, nu că ți-ar păsa, dar eu nu rămân niciodată datoare. Te iubesc.
 *
*
Notă: Textul nu îmi aparține. Dacă ai un text și vrei să-l publici pe blog, folosește formularul de contact. (P.S: îmi rezerv dreptul de a selecta doar anumite texte)
 *
*

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Un comentariu pe “Guest post: Beție de Carmen G.

  1. Simona Stavăr on said:

    Frumos! Îmi place stilul tău, Carmen! Aș spune chiar că se apropie destul de mult de stilul Andreei 🙂 Ține-o tot așa!

%d blogeri au apreciat: